Sărut ploaia din visul
Parfumului ce-mi mângâie respiraţia…
Pictez pulsul zâmbetului tău
Cu degetele înmuiate
Într-un dans de ciocolată,
Iar pielea-ţi gâdilă dorinţa
De a cunoaşte
Jocul luminii din durerea
Cu care simţi pământul.
Sărut ploaia din visul
Parfumului ce-mi mângâie respiraţia…
Pictez pulsul zâmbetului tău
Cu degetele înmuiate
Într-un dans de ciocolată,
Iar pielea-ţi gâdilă dorinţa
De a cunoaşte
Jocul luminii din durerea
Cu care simţi pământul.
Acoperă-mi ploaia de pe gene
Cu mâinile-ţi senine!
Ascunde-mi pulsul vremii
Cu un sărut!
Dizolvă-mă în pagini nescrise!
Înmoaie pana vieţii în tandreţea
Zâmbetului tău…
Cascada durerilor se prelinge
Pe buzele strivite de paşi-mi nepăsători…
Zâmbetul pal curge pe o felie de portocală,
Învăluie capriciul neînţeles al nopţilor de toamnă…
Prăpastie cu gust de ceai,
Cupolă infinită a tristului amar,
Surpriza revederii sau vechiul început?